Despre parşivenie în HR

09.02.2011 § 3 Comments

În ultimul timp am citit foarte multe oferte de joburi şi am observat un lucru care m-a întristat. Aş spune că există două tipuri de proces de recrutare în România, cel puţin pentru joburile entry level: (1) cel foarte bine structurat, care începe cu o aplicaţie online, urmată de obicei de teste psihometrice, un assessment centre şi o serie de interviuri; acest gen de proces este întâlnit mai ales la companiile multinaţionale; (2) cel în care începi prin a-ţi trimite CV-ul şi eventual o scrisoare de intenţie, după care eşti chemat la un (câteva) interviu(ri) – cu un junior din HR,  cu un senior, cu managerul departamentului pentru care aplici şi eventual cu directorul companiei; multe companii/agenţii importante de pe piaţa românească îşi recrutează angajaţii în acest fel.

Majoritatea proceselor de recurtare despre care am auzit, am citit sau în care am fost implicată se încadrează în categoria a doua, aici am observat şi cele mai multe probleme. Principala tehnică problematică este amăgirea potenţialilor candidaţi prin exagerarea responsabilităţilor şi beneficiilor nemateriale în descrierea postului (‘asistă la’ e înlocuit cu ‘responsabil de’, etc.), sau prin utilizarea unor titulaturi foarte sonore care în realitate nu corespund cerinţelor jobului. Un exemplu foarte clar din a doua categorie este descrierea unui post de account executive într-o agenţie de publicitate, din care am extras un scurt citat:

“Redacteaza meeting report-uripe [sic] care [sic] le aproba cu Account Managerul
Este responsabil cu organizarea intalnirilor cu clientii si cu asigurarea bunei desfasurari a acestora (rezervarea salilor, asigurarea de gustari, amenajarea salii, prezentari etc)
Tine o evidenta stricta a intalnirilor cu clientii in rapoarte punctuale si complete”

Mie îmi sună mai degrabă a activităţi de secretariat. În plus, în conştiinţa colectivă, account exective este cel care ‘manage-uieşte’ relaţia unei companii cu clienţii săi, fiind uneori echivalentul unui account manager, dar în niciun caz asistentul acestuia.

Problema cu aceste încercări de a amăgi potenţialii candidaţi este că ele ştirbesc reputaţia companiilor respective. Există un concept, acela de reputaţie a angajatorului, care, deşi nu e prea vizibil în practică în România, este totuşi important deoarece afectează capacitatea unei companii de a atrage, reţine şi angrena angajaţi de calitate.  La baza construirii acestei reputaţii stau angajaţii actuali şi cei potenţiali. Dacă aceştia din urmă detectează nesinceritate sau lipsă de profesionalism în practicile de HR, vor încerca să evite compania respectivă şi vor împrăştia vestea asupra observaţiei lor. În plus, chiar dacă o astfel de persoană ajunge să lucreze pentru acel angajator, în mod sigur nu va fi un angajat loial şi îi va lipsi motivaţia pentru a lucra la radament maxim. Iar ‘angajaţi nemulţumiţi’ se va traduce, în final, prin ‘clienţi nemulţumiţi’, mai ales în sectorul serviciilor.

Advertisements

Tagged: , ,

§ 3 Responses to Despre parşivenie în HR

  • Arina says:

    Despre prima varianta de care zici tu am citit numai in carti. 🙂 Insa despre a doua am auzit mai multe informatii.

    Ceea ce noi de pe entry-level numim amagire, cred ca angajatorii numesc motivare. Si aici chiar intervine problema pt ca te astepti sa faci chestii importante, provocatoare si ale caror rezultate sa le vezi destul de repede, dar apoi constati ca faci cafele, pregatesti sala de intalnire si stabilesti intalniri pentru manager, iar titulatura ta este “assistant manager”. Deci de aici se face confuzia. Chestiile astea ar putea sa le faca si o secretara si ar fi mai simplu pentru toti sa se numeasca chiar asa, nu assistant manager, office manager etc… iesim din facultate si suntem toti manageri! Mda…

    Daca e o perioada aglomerata si chiar vrei sa inveti ceva si te zbati pe langa cineva cerand de lucru, poate ajungi in 3-6 luni sa fii junior account executive, nu direct account executive. Si atunci continui sa faci cafea si sa stabilesti intalniri, dar macar mai faci si tu o monitorizare, mai asisti din intamplare la o tigara la o discutie cu creatia sau cu client service-ul, mai scrii un meeting report, deci reusesti sa “furi meserie”. Asa e ieftin pentru angajator, plateste un singur om.

    Apoi se continua in timp cu account executive, senior account executive si dupa aceea account manager. Aici eu stiu altfel fata de tine… chiar e o ierarhie clara la nivel de responsabilitati, iar account exec-ul chiar este asistentul account manager-ului. Responsabilitatea celui din urma este sa fie consultant si trainer pentru exec, trebuie “sa-l creasca”.

    Dar da, se ajunge in final la o proasta reputatie a companiei daca nu se respecta si nu se optimizeaza cele discutate in interviu. Motivarea creste probabil, in speranta in care cu titulatura viitoare vor fi proiecte mai misto, iar actiunile pompoase din job description chiar se vor respecta.

  • Mai exista si alte variante negative, care tin de capacitatea de a derula procesul de angajare sau de incarcarea celui care trebuie s-o faca, diverse evenimente nefericite din viata personala etc. 😉

    Apropo de asta, de ce nu te implici si tu in campania noastra?

    http://www.responsabilitatesociala.ro/dialoguri/bilantul-responsabilitatii-sociale-pe-2010.html

    In rest, oricat de credibila ar fi, promisiunea de a reveni ramane valabila 🙂

  • Ioana says:

    E adevarat, pot interveni o serie de astfel de lucruri. Eu ma refeream la modul general in care oamenii de HR abordeaza procesul de recrutare si la tendinta de a prezenta un ambalaj stralucitor lipsit de continut pe care unii dintre ei o au. Toate acestea in detrimentul companiei lor.

    Nu ma indoiesc de valabilitatea promisiunii tale 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Despre parşivenie în HR at oopses & wows.

meta

%d bloggers like this: